Din informaţiile culese pana în prezent de procurorii militari care se ocupa de instrumentarea Dosarului "Revoluţia", reiese clar ca cei care au împuşcat, rănit şi torturat demonstranţii în decembrie 1989 au fost cadre ale miliţiei, ofiţeri de la serviciile de informaţii, membri ai gărzilor patriotice, militari şi simpli civili.
În arhiva parchetelor militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există nici un document şi nu este consemnată nici o declaraţie de martor sau participant care sa ateste prezenta teroriştilor străini sau imixtiunea vreunui organism din afara ţării pe durata revoluţiei.
Invitat la sediul "Asociaţiei 21 Decembrie 1989", procurorul Dan Voinea, care coordonează şi conduce ancheta în cazul evenimentelor din acea perioadă, a făcut referiri la dezinformările şi manipulările practicate atât de reprezentanţii unor instituţii ale statului, cat şi de cei care preluaseră puterea la acea data, înaintând chiar termenul de "diversiune calificată".
Victime au fost în toată ţara, dar scenariul pare "tras la indigo".
O represiune majoră şi multă manipulare Represiunea majoră soldată cu cele mai multe victime a avut loc după ora 0 a zilei de 22 decembrie 1989.
"Cel mai mare număr de împuşcaţi, reţinuţi, răniţi şi torturaţi a fost începând cu primele ore ale zilei de 22 decembrie '89 şi a culminat cu actele de teroare desfăşurate împotriva populaţiei civile de cei care au preluat puterea", a afirmat Doru Maries, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie".
Conform datelor oficiale, numărul decedaţilor şi mutilaţilor prin împuşcare înainte de 22 decembrie 1989 este de aproximativ zece ori mai mic decât cel al victimelor înregistrate după această dată. Procurorul Dan Voinea a precizat ca în prezent se caută răspunsuri la trei întrebări:
Cine pe cine a împuşcat?, Cine sunt teroriştii? şi Cine trebuie sa răspundă penal de crimele din decembrie 1989?
Acelaşi procuror militar a dezvăluit primele concluzii după cercetările în dosarele de la Sibiu şi Cluj:
Nu au fost identificaţi terorişti, aşa cum au fost definiţi de-a lungul timpului, ci doar cadre şi civili care au tras ca urmare a manipulărilor şi, probabil, a unor ordine date de diverşi superiori. Nu avem terorişti dovediţi cu probe "Din cate am constatat a fost vorba de un atac îndreptat împotriva cetăţenilor tarii. Un atac armat, daca nu are justificare legala, e ilicit şi penal. A fost un război atipic, în afara legii", a menţionat Dan Voinea. Nu există dovada în nici unul din dosarele instrumentate de procurorii militari în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 nu există vreo mărturie credibilă sau dovadă certă care sa ateste faptul că în perioada revoluţiei au acţionat, pe teritoriul României, terorişti străini. Au fost audiaţi mii de martori, s-au adunat zeci de mii de pagini la dosarele revoluţiei, dar nu exista nici un fir care sa conducă la teoria care să confirme existenta vreunei reţele sau organizaţii de sorginte terorista care sa fi acţionat sau desfăşurat acţiuni împotriva populaţiei României, în decembrie 1989. Nici unul din cei peste 1.200 de morţi, nici unul dintre miile de rantii sau reţinuţi nu a putut fi identificat ca terorist străin. Singurele persoane identificate de anchetatori ca acţionând împotriva populaţiei au fost angajaţi ai fostelor forte de represiune din miliţie, armata, securitate, gărzi patriotice şi uneori informatori, toţi cetăţeni romani.
În prezent, în actualul stadiu al anchetelor desfăşurate de Parchetul Militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, confirmarea teoriei conform căreia ar fi putut exista, în decembrie 1989, "un pericol extern" din partea altor state sau a unor cetăţeni străini ar mai putea veni doar din partea unor instituţii precum Armata, SRI, SIE şi DIA, care nu au pus încă la dispoziţia anchetatorilor arhivele deţinute.
În repetate rânduri, Asociaţia "21 Decembrie 1989" a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Tarii desecretizarea arhivelor deţinute de serviciile de informaţii, Armata, Guvernul României etc. În urma numeroaselor solicitări, doar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a pus la dispoziţia anchetatorilor care se ocupa de caz înregistrările de pe "firul scurt" din acea perioada. "Toţi cei care au preluat puterea au de dat nişte răspunsuri" Procurorii militari care instrumentează dosarul privind revolutia din decembrie 1989 au mai stabilit ca au existat doua categorii de persoane care se fac vinovate de represiunea sângeroasa:
Persoanele care au executat ordinele şi cei care au dirijat măcelul nejustificat.
Tot procurorii au apreciat ca se poate vorbi şi de o "diversiune calificata", de vreme ce acţiunile au fost cumva coordonate la nivelul întregii tari, la ore precise după acelaşi tipic. Au existat persoane, oficialităţi, politicieni care au propagat informaţii bulversate, o beţie generalizată de ştiri false şi care au condus la haosul general cauzator de incidente grave.
"Daca ieşi pe postul de televiziune sau spui la radio ca sunt terorişti care trag în populaţie, daca se scoate infanteria pe strada şi se răspunde cu foc în diverse direcţii neclare şi de aici mai apar şi victime, poate rezulta ca este vorba de instigare sau complicitate Nu în special Iliescu, ci toţi cei care au preluat puterea la acea data au de dat nişte răspunsuri. Cine a coordonat diversiunea?, Cine a manipulat?, Cine a dezinformat?, Cine a instigat? Sunt întrebări fireşti care, sperăm, îsi vor afla răspunsul odată cu soluţionarea acestui dosar", a afirmat Dan Voinea.
Lista morţilor si raniţilor. Numărul morţilor şi rantiilor va fi mai mare începând cu data de 17 decembrie 1989 şi pană la jumătatea lunii ianuarie 1990, au decedat, ca urmare a evenimentelor revoluţionare, un număr de aproximativ 1.060 de persoane. Alte 2.927 de persoane au fost rânite, cu diverse grade de invaliditate, iar 1.787 de cetăţeni au fost arestaţi în urma protestelor de strada. Aceste cifre sunt comentate încă şi contestări apar tot timpul. Lucrurile, şi acum, la 16 ani după revoluţie, sunt neclare. În afara a doi-trei militari, de grade inferioare, majoritatea cu tulburări comportamentale şi condamnaţi pentru omor, nimeni nu a mai păţit nimic. Datele adunate de procurorii militari care se ocupă de anchetă privind revoluţia atestă clar, fapt confirmat şi de anchetatori, că la finalizarea dosarului va apărea un număr mai mare de morţi, rantii şi reţinuţi.
Pe durata confruntărilor au existat victime din ambele tabere (manifestanţi şi forte de ordine). Pentru muşamalizarea unor fapte sau pur şi simplu din nepăsare, multe victime nu au fost înregistrate, nu toate persoanele împuşcate au fost înmormântate oficial, iar unii martori, dar şi răniţi şi reţinuţii au preferat, din diverse motive, sa nu facă declaraţii. Se estimează ca numărul morţilor şi răniţilor ar putea fi dublu decât cifrele oficiale actuale. Un atac împotriva cetăţenilor ţării la demenţa sistemului represiv existent şi care s-a soldat, intr-o prima fază, cu tentative de înăbuşire a revoltei, cu suficiente victime, s-au adăugat manipularea, dezinformarea şi instigarea la violenţe ale celor care au preluat puterea la data de 22 decembrie 1989. 
Se poate spune, dar cercetările trebuie să confirme, că a fost vorba şi de un atac îndreptat împotriva cetăţenilor ţării. Au fost cazuri de oameni executaţi aleatoriu pe strada, din ordine date aiurea, dar care, de multe ori, probabil, au fost comandate de cineva. Pe linie de comandă, de răspundere de execuţie ar trebui sa fie cineva responsabil. Se pare ca au fost acţiuni coordonate, se făceau anunţuri despre terorişti, se primeau telefoane la diverse instituţii, convorbirile având acelaşi conţinut, cu referire la teroriştii străini care acţionează sau atacă diverse obiective sau instituţii. S-au scos tancuri sau TAB-uri pe străzi, au fost plasate în perimetrul diverselor instituţii publice (radioul şi televiziunea publica, consilii judeţene, primarii, ministere, diverse obiective). Soldaţii au înconjurat clădirile. Toate aceste evenimente au conexiuni, scenariul a fost similar în mai multe localităţi. Au existat victime, s-a folosit armament, s-a instigat, a declarat procurorul Voinea.
Toate dosarele revoluţiei trebuie conexate Procurorii militari au apreciat ca toate dosarele care privesc evenimentele sângeroase din decembrie 1989 trebuie conexate pentru a se înţelege mai clar ce s-a întâmplat în acea perioada. Soluţionarea secvenţiala a unor cazuri nu poate oferi o vedere de ansamblu asupra desfăşurării represiunii. Victime au fost în zeci de localităţi de pe întreg cuprinsul tarii, dar scenariul pare oarecum copiat la indigo.
Dan Voinea crede ca este posibil ca toate aceste acţiuni să fi fost cumva "coordonate de undeva de la centru", de la anumite instituţii, iar păstrarea în continuare la arhive a unor informaţii care pot clarifica anumite întâmplări şi invocarea repetata a secretului informativ "nu sunt justificate în condiţiile în care au existat oameni nevinovaţi ucişi şi torturaţi. Nu poţi sa te faci ca nu ştii ce s-a întâmplat, nu poţi sa treci cu vederea că au fost ucişi simpli cetăţeni, oameni, demonstranţi, mulţi nevinovaţi".
Asociaţia "21 Decembrie 1989" a adresat o sesizare penala solicitând "extinderea cercetărilor cu privire la agresiunile armate şi alte fapte ce au continuat în tara în perioada 22-27 decembrie 1989, în urma cărora au fost asasinaţi sau grav răniţi peste 3.000 de cetăţeni români şi au fost jefuite şi distruse bunuri cu valori extrem de mari". Revoluţionarii au cerut "întreruperea termenului de prescripţie", stabilirea adevărului cu privire la evenimentele din decembrie 1989, "tragerea la răspundere a celor vinovaţi de uciderea şi rânirea grava a celor care manifestau paşnic pentru înlăturarea regimului totalitar comunist, dar şi a instigatorilor şi complicilor acestora". La sesizarea penala a fost ataşata şi o lista cu 35 de persoane acuzate de activităţi de represiune împotriva manifestanţilor din decembrie 1989. Lista conţine numele unor generali, cadre din ministere (ofiţeri de armata, miliţieni, activişti PCR cu funcţii de decizie) etc. Majoritatea acestor persoane au fost implicate de-a lungul celor 16 ani care au trecut din decembrie 1989 şi în alte dosare privind revoluţia, numele lor fiind deseori pomenite în articole de ziare, emisiuni televizate etc. "Lista în care sunt trecute şi numele unor persoane publice, care mai deţin funcţii înalte şi în prezent, va rămâne deschisa, urmând sa fie completata şi cu numele altor vinovaţi de crimele din 1989, în funcţie de informaţiile pe care le vom aduna de la martori şi din diverse documente" A afirmat Doru Maries, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989". Genocid şi tratamente neomenoase.
Iniţial, în urma sesizării organizaţiei revoluţionare, reprezentanţii Secţiei Parchetelor Militare au informat reclamanţii ca "lucrarea a fost repartizata procurorilor militari gen. Dan Voinea şi col. P. Bostina, care au declanşat verificările necesare. Până în prezent, au fost trimise în judecată unele dosare privind evenimentele din decembrie 1989 în care s-a stabilit vinovăţia unor persoane. În cauzele în care probele administrate nu au dovedit vinovăţia, soluţiile adoptate au fost de netrimitere în judecata". După o scurta perioada, la data de 7 decembrie 2004, o nouă adresă trimisă de procurorul militar sef, general de brigada Samoila Joarza, a menţionat: "Referitor la plângerile adresate de asociaţia dvs. în numele răniţilor, decedaţilor şi victimelor, va facem cunoscut ca în cauza s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de persoanele reclamate de dumneavoastră şi responsabile pentru faptele de represiune întâmplate în Bucureşti, începând cu data de 21 decembrie 1989". Tot la data de 7 decembrie 2004, pe dosarul privind faptele din revoluţie, 97/P/90 se menţionează printr-o rezoluţie semnată de generalul-maior Dan Voinea, inspector în cadrul Secţiei Parchetelor Militare (de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), ca "începe urmărirea penala împotriva reprezentanţilor unor ministere, a PCR şi a complicilor". Prin rezoluţia adoptată la dosar, de această dată, dispunerea urmăririi penale s-a făcut sub aspectul infracţiunilor săvârşite care fac trimitere la articole deosebite din Codul de procedura penală: Instigare la război, genocid, tratamente neomenoase, distrugere de obiective şi furturi etc., toate neprescriptibile (infracţiuni contra păcii şi omenirii). Articolele din Codul Penal la care se fac trimiterile exclud orice împrejurări justificative (nici o împrejurare excepţională nu poate fi invocată pentru a justifica fapta şi nu se poate invoca nici ordinul legii, nici comanda autorităţii legitime). De la începerea urmăririi penale au fost audiaţi, zilnic, numeroşi martori, începând de la revoluţionari (răniţi, reţinuţi, urmaşi de eroi martiri, luptători remarcaţi prin fapte deosebite) pana la importanţi reprezentanţi din viata publică, politicieni, foşti ofiţeri de rang înalt etc.

Un articol de R. Vasile Sursa: Romania Libera